2 situri Natura 2000 – ROSPA0024 Confluența Olt-Dunăre și ROSCI0044 Corabia Turnu-Măgurele plus Rezervaţia Naturalã B10. Ostrovul Mare http://ecotourism-robg.eu/situri/confluenta-olt-dunare/ http://www.impact-tour.eu/obekti/obekti-v-romania/naturaltouristresourcesro-233/?lang=ro https://www.youtube.com/watch?time_continue=19&v=268jg_TA5jE
Căi de acces către Situri:
- Drumul Naţional 54 Turnu Măgurele – Islaz – Corabia;
- Dunărea, cu portul Turnu Măgurele şi traversarea Turnu Măgurele – Nikopol cu bacul;
- Reţeaua de Drumuri Judeţene DJ 546 Turnu Măgurele – Lunca – Drăgăneşti Olt, DJ 642 Islaz – Izbiceni – Stoeneşti, DJ 543 Corabia – Lunca.
Transportul în comun este reprezentat de autobuzele pe ruta Bucureşti – Turnu Măgurele – Corabia şi alte rute locale.
Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului:
ZONA LIMITROFÃ DUNÃRII:
- zone liniştite (fără acces al nici unui tip de vehicul):
– Ostroave (Ostrovul Băloiu, Ostrovul Calnovăţ, Rezervaţia “Ostrovul Mare”). Ostroavele se găsesc pe Dunăre, accesul pe ele fiind destul de dificil. Ostroavele sunt vizitate mai ales în sezonul cald, la ele ajungându-se doar cu barca. Persoanele care ajung pe ostrov sunt turişti la “iarbă verde”, pescari, vânători, personal silvic, practicanţi ai turismului ştiinţific. Pe ostroave se pot desfăşura activităţi în compania unui ghid/ranger – trasee de explorare a insulelor şi picnicuri (fără folosirea focului). Pe ostroave nu există infrastructură pentru activităţi turistice. Ostroavele trebuie menţinute în starea în care se găsesc, fără infrastructură şi mai ales fără mijloace motorizate;
- zone pentru picnic şi campare (Accesul este permis şi cu vehicule cu motor pe drumurile publice pentru accesarea acestor destinaţii. Locurile nu sunt organizate ca atare):
- zonele din apropierea Dunării, Geraiul (între Gârcov şi Islaz, în luncã), la Vărsarea Oltului în Dunăre etc.
- alte zone cu posibilităţi multiple pentru activităţi în aer liber:
- zonele din apropierea Dunării – drumeţie, echitaţie, ciclism, parapantă (terasele loessoide), întreceri cu zmee, jocuri de iarnă (sanie, schi etc.);
- Dunărea – plimbări cu barca, navigaţie cu ambarcaţiuni mici cu pânze.
Zone de interes
ORLEA
Monumente istorice: Biserica „Sf. Nicolae” ante 1842; https://audiotravelguide.ro/biserica-sfantul-nicolae-orlea/
Obiective turistice: Muzeul comunal „Constantin T. Cîmpănaşu” de etnografie numismatică şi istorie ; Muzeul de ştiinţe naturale; O străveche fântână romană (sec. II e.n.); Două biserici ortodoxe; Pescuit sportiv pe Dunăre; Vânătoare; Mărturii arheologice din epoca geto-dacică şi epoca romană
Evenimente locale: Ziua comunei pe data de 26 octombrie anual
Obiective ecoturistice: Dunãrea, Lunca Dunãrii.
CORABIA
Monumente istorice: Str. Carpaţi nr.104 Casa de copii (1890), nr.105 Policlinică (1898), nr.116 Hotel OJT (1910), Str. Cuza Vodă – Începând de la nr. 65, pe ambele părţi Ansamblul urban, nr.57 Primăria (1899) https://audiotravelguide.ro/primaria-corabia-corabia/ , nr.58 Biserica „Sf. Treime” (1895 – 1907) https://audiotravelguide.ro/biserica-sfanta-treime-corabia/ , nr.62 Casă (1925), nr.65 Muzeul de Arheologie şi Etnografie (1900), nr.82 Trezorerie (1912) ; Str. Fraţii Goleşti – casele de la nr. 45 (1911), nr.67 (1905), nr.71 (1930), nr.80 (1912), nr.82 (1912); Str. C.A. Rosetti Casele (1900), nr.59 (1900), nr.63 (1890), nr.82 (1905); Biserica „Sf. Spiridon” Str. Traian 42 1843; https://audiotravelguide.ro/biserica-sfantul-spiridon-corabia/ Vama Corabia Str. Trecerea Dunării 46 1870; Str. Tudor Vladimirescu casele de la nr. 62 (1904), nr.87 (1904), nr.89 (1912); Bustul lui Popa Şapcă în parcul Cetăţii Sucidava; Monumentul Independenţei Piaţa Centrală 1922 https://audiotravelguide.ro/monumentul-eroilor-corabia/; Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza https://audiotravelguide.ro/bust-alexandru-ioan-cuza-corabia/
Obiective turistice: Muzeul https://www.danubelimesbrand.ro/sucidava-oras-corabia-jud-ot/muzeul-de-arheologie-si-etnografie-corabia, https://audiotravelguide.ro/cetatea-sucidava-corabia/ Complex turistic SC Parc SA; Ruinele cetăţii romano-bizantine „Sucidava” http://www.danubelimes-robg.eu/index.php/ro/37ro https://www.cetateasucidava.ro/ https://www.danubelimesbrand.ro/sucidava-oras-corabia-jud-ot/muzeu-de-sit-cetatea-romana-sucidava-celeiu ; http://turism-oltenia.ro/sucidava/castrul-roman Monumentul patriotului român Popa Şapcă; Muzeul de etnografie şi arheologie; Monumentul Independenţei (1877) Siliştioara; Faleza Dunării; Parcul public; Hotel Împăratul Traian; Hotel Sucidava http://www.hotelsucidava.fpro.ro/ ; Punct de agrement pe malul Dunării; Hotel Corabia http://hotelcorabia.ro/
Evenimente locale: „Floare de tei” – festival de folclor interjudeţean, în luna mai
„Corabia de Aur” – festival concurs naţional de muzică populară şi uşoară, în luna septembrie; Evenimentul cultural „Zilele Mazilescu” – organizate de biblioteca orăşenească cu acelaşi nume; Bâlciul anual – 14 octombrie
Obiective ecoturistice: Dunãrea, Lunca Dunãrii, Ostroavele Dunãrii, Plaja la Dunãre.
GÂRCOV
Monumente istorice: Biserica „Sf. Nicolae” 1845
Obiective turistice: Lunca Dunării; Balta Gârcov
Evenimente locale: Ziua comunei Gârcov în fiecare an în ziua sărbătorii religioase – „Izvorul Tămăduirii”
Obiective ecoturistice: Dunãrea, Lunca Dunãrii cu Geraiul, Ostroavele Dunãrii (Bãloiu etc.), Plaja la Dunãre.
ISLAZ
Monumente istorice: Casa Dumitru Găvănescu Str. Câmpul Regenerării 560, în partea de S a satului mijl. sec. XIX Casa Toma Ghigeanu Str. Dunării 4, spre Dunăre, la marginea satului sf. sec. XIX Biserica „Sf. Trei Ierarhi” Str. Popa Șapcă 362, în centrul localităţii1848
Obiective turistice:
Monumentul ridicat în memoria Revoluţiei de la 1848 https://audiotravelguide.ro/monumentul-comemorativ-al-adunarii-de-la-islaz-islaz/ ; Monumentul istoric – Castru Roman; Coroana de bronz dată de regina Elisabeta în cinstea eroului sg. Florea Blejan căzut în Razboiul de independenţă (1877-1878) care se află expusă în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi
Pensiunea ” Giulia” http://www.pensiune-dunare.ro/ro
Evenimente locale: Ziua comunei – 9 iunie; Târg săptămânal (duminica)
Obiective ecoturistice: Dunãrea, Lunca Dunãrii cu Geraiul, Ostroavele Dunãrii (Calnovãţ, Rezervaţia Ostrovul Mare https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bia_natural%C4%83_Ostrovul_Mare https://turism.bzi.ro/rezervatia-naturala-ostrovul-mare-22099 ), Plaja la Dunãre şi la Vãrsarea Oltului în Dunãre.
TURNU MĂGURELE
Monumente istorice – Situl arheologic „Turnu”, cetate medievală, epocile medievală şi modernă (sec. XIV-XIX); Str. Nicolae Bălcescu, între intersecţiile cu str. Sfânta Vineri, respectiv str. Mihai Bravul, ambele fronturi, Ansamblul urban „Str. Nicolae Bălcescu”, Str. David Praporgescu frontul cuprins între nr. 75-95, Ansamblul urban „Str. David Praporgescu”, Str. Dunării, între intersecţiile cu str. Republicii, respectiv str. Castanilor, ambele fronturi Ansamblul urban „Str. Dunării”, Tribunalul, azi Judecătoria https://audiotravelguide.ro/tribunalul-turnu-magurele-turnu-magurele/ , str. 1 Decembrie, nr. 6 (1914), Turnul de apă https://audiotravelguide.ro/turnul-de-apa-turnu-magurele/ , str. 1 Decembrie, nr. 8 (1915), Baia publică, şos. Alexandriei, nr. 1 (înc. sec. al XX-lea), Liceul „Unirea”, str. Castanilor, nr. 25 (1888, cu refaceri 1926), Calea Dunării, nr. 1 Casa Prefectului (1880), nr. 3 Cazarma Veche (sf. sec. al XIX-lea), Spitalul Vechi, str. Griviţei, nr. 4 (înc. sec. al XX-lea), Gara, str. V. Mărăcineanu (1893), Liceul „Sf. Haralambie”, str. Oituz, nr. 9 (sf. sec. al XIX-lea), Ansamblul Căpităniei portului, str. Portului, nr. 1. Ansamblul mai conţine o clădire anexă (1880), Casa Anastasescu, fostul Muzeu Municipal de Artă, Bd. Republicii, nr. 4 (1910), Biserica „Sf. Haralambie”, Bd. Republicii, nr. 6 (1905), Cinematograful „Flacăra”, str. Republicii, în Parcul Central (1936), Banca Naţională, azi Bancă, str. Republicii, nr. 16 (1891), Casa Aneta Constantinescu, str. C.A.Rosetti, nr. 18 (1870), Cooperativa de Credit „Cetatea”, str. Sf. Vineri, nr. 3 (sf. sec. al XIX-lea), Ansamblul Biserica „Sf. Vineri”, str. Sf. Vineri, nr. 4-6. Din ansamblu fac parte biserica „Cuvioasa Paraschiva”, casa parohială şi turnul clopotniţă (1862), Şcoala veche, azi Şcoala nr. 1, str. Traian, nr. 1 (1890), Casa Marieta Dorcescu, str. Tudor Vladimirescu, nr. 28 (1885), Casa Mircea Nicolescu, str. Vlad Ţepeş, nr. 40 (sf. secolului al XIX-lea), Statuia Dorobanţului, în parcul din centrul comercial al oraşului (1907), Monumentul Independenţei, Bd. Republicii, în Parcul Central, Statuia domnitorului Mircea cel Bătrân https://audiotravelguide.ro/statuia-lui-mircea-cel-batran-turnu-magurele/ , la intrarea în municipiu (1970), Bustul lui David Praporgescu https://audiotravelguide.ro/bustul-lui-praporgescu-turnu-magurele/ , str. Taberei, nr. 2 (1974), Casa Grigore Dincă, cartier Odaia, str. Oltului, nr. 67 (1907);
Obiective turistice: Catedrala ortodoxă „Sfântul Haralambie” http://danubeoldrichhistory.ro/catedrala-sfantul-haralambie/ https://audiotravelguide.ro/biserica-sfantul-haralambie-turnu-magurele/ ; Casa Angelescu https://audiotravelguide.ro/casa-angelescu-turnu-magurele/ ; Parcul Central https://audiotravelguide.ro/parcul-central-turnu-magurele/ ; Monumentul Independenţei https://audiotravelguide.ro/monumentul-independentei-turnu-magurele/ ; Statuia „Dorobanțul” https://audiotravelguide.ro/statuia-dorobantului-turnu-magurele/ ; Statuia „Mircea cel Bătrân”; Ruinele cetăţii Medievale Turnu – Turris http://danubeoldrichhistory.ro/cetatea-medievala-turnu/ ; Clubul Copiilor https://audiotravelguide.ro/clubul-copiilor-turnu-magurele/ ; Complex de agrement https://audiotravelguide.ro/complexul-de-odihna-si-recreere-strand-vedea-turnu-magurele/ ; Hotel Turris https://www.facebook.com/turrishotel/
Evenimente locale: Zilele Dunării; Zilele Municipiului Turnu Măgurele; Ziua recoltei; Bâlciul Annual; Târgul săptămânal.
Obiective ecoturistice: Dunãrea, Lunca Dunãrii şi a Oltului cu Sâiul, Plaja la Dunãre, la Olt şi Sâi.
ZONA LIMITROFÃ OLTULUI:
- zone pentru picnic şi campare (Accesul este permis şi cu vehicule cu motor pe drumurile publice pentru accesarea acestor destinaţii. Locurile nu sunt organizate ca atare):
- zonele din apropierea Oltului şi Sâiului.
- alte zone cu posibilităţi multiple pentru activităţi în aer liber:
- zonele din apropierea Oltului şi Sâiului- drumeţie, echitaţie, ciclism, parapantă (terasele loessoide), întreceri cu zmee, jocuri de iarnă (sanie, schi etc.);
- Oltul – plimbări cu barca, navigaţie cu ambarcaţiuni mici cu pânze, surfing;
Zone de interes
GIUVĂRĂŞTI
Monumente istorice: Biserica „Sf. Nicolae” sat GIUVĂRĂŞTI 1857 https://audiotravelguide.ro/biserica-sfantul-nicolae-giuvarasti/
Obiective turistice: Mănăstirea Giuvărăşti, Baraj lac de acumulare, hidrocentrale de pe râul Olt; Pensiunea Giuvaerul Oltului https://www.facebook.com/giuvaeruloltului/
Evenimente locale: 21 mai, Sfinţii Constantin şi Elena – Ziua comunei Giuvărăşti
IZBICENI
Obiective turistice: Monumentul eroilor căzuți în cele două războaie mondiale Muzeul comunal https://www.facebook.com/pg/olteniamea/photos/?tab=album&album_id=744022575749784 http://www.izbiceniolt.ro/index.php/component/k2/itemlist/category/30-muzeul-izbiceni Biserica cu hramul Sfântul Nicolae; Lacul de acumulare al hidrocentralei Izbiceni; Restaurant Curtea Boiereascã http://www.curteaboiereascaizbiceni.ro/index.html
Evenimente locale: Ziua comunei – în luna mai
LUNCA
Obiective turistice: Biserica Buna Vestire din satul Lunca; Biserica Sfântul Nicolae din satul Prundu; Amenajarea hidroelectrică de pe Râul Olt; 2 bazine hidrografice pentru pescuit (Pârâul Sâi și Râul Olt)
Evenimente locale: Ziua comunei – 21 mai de Sfinții Împărați Constantin și Elena
Târg săptămânal în ziua de marți
LIŢA
Monumente istorice: Casa Elena Manolescu (casa veche), lângă moară (1900); Moara (1900); Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, în centrul localităţii (1870)
Evenimente locale: Târg în fiecare Vineri
SAELELE
Monumente istorice: Sat Pleaşov Situl arheologic- aşezarea geto-dacică fortificată, epoca geto-dacă (sec. IV-III î. Hr.; sec. II-I î.Hr.)
Evenimente locale: Ziua comunei, în fiecare an de ziua Înălţării; Târg săptămânal în fiecare zi de joi
SEGARCEA VALE
Monumente istorice: Sat Segarcea Deal – Casa Eleonora Raicu, str. Principală (1910), Primăria, azi dispensar, str. Principală (1900); Sat Segarcea Vale – Ansamblul Fermei Dona, între Segarcea Vale şi Lunca. Ansamblul este format din conac şi clădiri anexe (1930); Casa Tudor Istrate (1914); Casa Marin Lupu, str. Principală (sf. sec. al XIX-lea)
Obiective turistice: Conacul Dona; Lunca Sâiului; Biserica Cuvioasa Paraschiva; Biserica Adormirea Maicii Domnului; Lunca râului; Pădurea
Evenimente locale: Târg săptămânal organizat – în fiecare zi de miercuri
Obiceiuri: Calusul http://www.impact-tour.eu/%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8-%D0%B1%D0%B5%D0%B7-%D0%B3%D0%B8%D1%81-id/culturaltouristresourcesro-000002/?lang=ro , Govia http://www.infocorabia.ro/Cultura/GOVIA_OBICEI_DE_PRIMAVARA_DIN_CAMPIA_ROMANATIULUI
Portul popular http://turism-oltenia.ro/sucidava/port-popular
Mestesuguri http://turism-oltenia.ro/sucidava/mestesuguri-stravechi
Radu Anton Roman – “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”
Se face foc bun pe „masa“ (vatra) ţestului (pentru cine nu ştie: ţestul e un fel de lighean din fontã sau lut gros); când vatra (de obicei tot din argilã, din cãrãmidã groasã sau din piatrã) s-a încins, se mãturã focul de-o parte; se aştern turtele, se acoperã cu ţestul şi se adunã focul în jur, sã le coacã (la fel se pot face, cu rezultate superlative, pâinea, carnea, orice; ţestul coace cum nici un cuptor de aragaz sau cu microunde, nu coace)
Dar iatã ce ne învaţã dicţionarul lui Ion Ghinoiu:
Ţestul e un cuptor preistoric pentru coacerea pâinii şi turtei sacre. A devenit, prin timp, cuptor ţãrãnesc universal şi s-a desacralizat în bunã mãsurã. E modelat din lut de femei în ziua popularã de Ropotin (Cerina), în marţea a treia dupã Paşte. Prelucrarea şi modelarea lutului se face numai de femeile cãsãtorite. Întrucât e interzis sã-l facã în alte zile ale anului, iar cuptorul mobil din lut se poate sparge sau crãpa, fiecare femeie îşi modeleazã douã sau mai multe ţeste.
Fazele de lucru, însoţite de numeroase credinţe şi practici magice, urmeazã succesiunea fazelor parcurse de olar la confecţionarea ceramicei şi de femei când preparã pâinea: tãiatul şi fãrâmiţatul pãmântului; înmuierea pãmântului cu apã şi obţinerea lutului; frãmântatul şi cãlcatul lutului amestecat cu pleavã; modelarea trupului divin cu mâna; înfrumuseţarea ţestului prin spoirea (lipirea) lui cu lut foarte fin şi prin ornarea lui cu crenguţe verzi şi flori de câmp; aşezarea lui pe frunze de nuc sau lipan în bãtaia razelor de Soare.
Femeile, dupã efortul fizic apreciabil, petrec şi se ospãteazã din belşug cu mâncare şi bãuturã, în compania ţestului, pe care îl stropesc cu vin. În aceastã zi, femeile cred cã au dreptul sã se poarte brutal cu bãrbaţii.
Pentru cei vechi, ţestul forma, împreunã cu vatra pe care se aşeza, o pereche divinã: Zeiţa Mamã, simbolizatã de vatra sau culcuşul Pãmântului şi Zeul Tatã, Soarele, simbolizat de ţestul semisferic, încins în foc, care zãmislea pâinea sacrã.
Ţestul este o mare pierdere a bucãtãriei moderne. Sau ar putea fi, la un moment dat, marele ei câştig!
Cuptorul bãtrânesc, preîncãlzit (şi apoi golit de tãciuni) şi ţestul prehistoric erau cele mai echilibrate metode de a coace bucatele.
Fãrã flacãrã directã, cu cãldurã uscatã şi uniformã, „de piatrã“, cum se zice, venind de pretutindeni, cuptorul şi ţestul fãceau pâinea colac pufos şi carnea cea mai aţoasã fragedã ca untul, fãrã sã le ardã vreodatã!
E ştiut cã mâncarea gãtitã „pe ţiglã“ (piatrã, cãrãmidã) încinsã e cea mai sãnãtoasã şi mai „vie“, mai ales prin comparaţie cu cea „pe fier“, în flacãrã incineratoare.
Industriaşul care-i va aplica principiul într-un aparat modern va schimba faţa şi masa lumii.
https://www.youtube.com/watch?v=Bm9To8rMq5o&t=266s
Perioada interbelică – Judeţele Romanaţi şi Teleorman
Portul popular din Romanaţi şi Teleorman
DOMNUL DE ROUÃ
Dimitrie Bolintineanu – Poesii 1877 Volumul I
I
Luna, ca o sferã, dupe-o stâncã verde,
Varsã dulci lumini.
O copilã junã trece şi se pierde
Printre verzi grãdini.
Faţa ei e dulce ca lumina nouã
Lunii pe un nor;
Ea-mpleteşte-n raze şi îşi scaldã-n rouã
Pãrul bãlãior.
Poartã o cãmaşã splendidã ca focul
Soarelui pe râu;
Ca un arc în ceruri îi strângea mijlocul
Strãluciosu-i brâu.
II
- “Oh ! ferice fie calul ce aduce
Pe amantul meu!
Cãci de şapte zile faţa lui cea dulce
Nu-o vãzusem eu.”
- “De n-ai fost tu bine, zise cu mustrare,
Mult îmi pare rãu ;
De-a fost nengrijire, şi mai rãu îmi pare,
Sufleţelul meu !”
Apoi pleacã fruntea ca sã o sãrute
Domnul cel frumos;
Faţa ei cea alba cu trãsãturi plãcute
Lucea graţios.
Iar la focul lunei sclava cu plãcere
Plimba calul alb,
Ce, sub mâna-i mica, merge în tãcere
Peste plaiul dalb.
III
- “Lasã-mã-a purcede ! nu vezi tu, fetiţã,
Razele de zori !”
- “Nu e raza zilei ; ci a mea guriţã
De vermelii flori.”
- “Nu… aceasta-e ziua ! … trebuie-a mã duce.
O amanta mea !”
- “Nu ! vei sta cu mine, viaţa este dulce !”
Fata îi zicea.
- “Printre vise rele, trista mea ursitã
Una datã-a zis:
<<Lero-împãrate ! tu iubeşti o scitã
Dulce ca un vis;
Cum se face noapte de la Istrul mare
Cãtre Olt te duci,
Ca sã ştergi de lacrimi cu o sãrutare
Ochii ei cei dulci…
Aflã cã o data soarele pe cale
De te va gãsi,
Într-o rouã dulce cu zilele tale
Te va rãsipi.>>”
- “Este încã timpul, mirele meu dulce !
Ziua n-a sosit…”
- “Sã aducã calul ! …” Calul se aduce !
Stelele-au albit:
Pe un drum de piatrã domnul îşi repede
Sprintenu-i fugar;
Dupe-un vârf de stâncã draga lui îl vede
Lãcrimând amar.
- “Noapte-opreşte-ţi zborul ! stele mândrioare,
Mai staţi în eter !”
Astfel roagã încã juna plângãtoare
Cãutând la cer.
Iarã printre umbrã o cetate – albeşte;
El s-a bucurat.
Însã, o, durere ! soarele luceşte …
Domnul s-a-nrourat !