Situl Natura 2000 ROSPA0024 Confluența Olt-Dunăre
Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puțin influențat de prezența umană. Oltul se varsă în Dunăre la km 604 între localitățile Turnu Măgurele și Islaz pe teritoriul județului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor două ape se unesc și formează o suprafață mai joasă și mai întinsă.
Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul până la vărsarea sa în Dunăre reprezintă singura porțiune ce păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenți, mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini, și tot în acest sector se formează insule de nisip. Chiar la confluența cu Dunărea pe malul stâng, există zăvoaie, iar pe malul drept se extind pajiști, culturi agricole și o perdea forestieră de protecție (alcătuită din plopi).
Zona (20.960 ha) a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin HG nr. 1284 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România din 24 octombrie 2007, modificată și completată de HG nr. 971/2011, iar începând din iulie 2012 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin Convenția Ramsar (Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice). Prin actualizarea Formularului Standard în anul 2016, suprafața sitului a fost micșorată la 20.483 ha.
Bogăția în specii de păsări a zonei se datorează calității și importanței habitatelor, locurilor de cuibărit, de hrănire și de odihnă. Principalele habitate care prezintă o mare importanță pentru speciile de păsări sunt: zonele umede (bălți, lacuri și râuri), plaje de nisip, culturi, pășuni, păduri de foioase, vii și livezi.
Desemnarea zonei ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii de păsări: Accipiter nisus (uliu păsărar), Actitis hypoleucos (fluierar de munte), Alauda arvensis (ciocârlie), Alcedo atthis (pescăraș albastru), Anas acuta (rață sulițar), Anas crecca (rață mică), Anas penelope (rață fluierătoare), Anas platyrhynchos (rață mare), Anas querquedula (rață cârâitoare), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Aythya ferina (rață cu cap castaniu), Aythya fuligula (rață moțată), Aythya nyroca (rață roșie), Bucephala clangula (rață sunătoare), Burhinus oedicnemus (pasărea ogorului), Buteo buteo (șorecar), Buteo lagopus (șorecar încălțat), Carduelis cannabina (cânepar), Carduelis carduelis (sticle te), Carduelis spinus (scatiu), Charadrius dubius (prundăraș gulerat mic), Charadrius hiaticula (prundăraș gulerat mare), Chlidonias hybridus (chirighiță cu obraji albi), Chlidonias niger (chirighiță neagră), Coccothraustes coccothraustes (botgros), Coracias garrulous (dumbrăveancă), Coturnix coturnix (prepeliță), Cuculus canorus (cuc), Cygnus cygnus (lebădă de iarnă), Delichon urbica (lăstun de casă), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Emberiza hortulana (presură de grădină), Erithacus rubecula (măcăleandru), Falco subbuteo (șoimul rândunelelor), Falco tinnunculus (vânturel roșu), Falco vespertinus (vânturel de seară), Ficedula hypoleuca (muscar negru), Fringilla coelebs (cinteză), Fringilla montifringilla (cinteză de iarnă), Fulica atra (lișița), Gallinago gallinago (becațină), Gallinula chloropus (găinușă de baltă), Haematopus ostralegus (scoicar), Himantopus himantopus (piciorong), Lanius excubitor (sfrâncioc mare), Larus cachinnans (pescăruş pontic), Larus canus (pescăruș sur), Larus ridibundus (pescăruș râzător), Limosa limosa (sitar de mal), Locustella luscinioides (grelușel de stuf), Luscinia megarhynchos (privighetoare), Mergus merganser (ferestrașul mare), Merops apiaster (prigoare), Miliaria calandra (presură sură), Motacilla alba (codobatură albă), Motacilla flava (codobatură galbenă), Muscicapa striata (muscar sur), Numenius arquata (culic mare), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Oriolus oriolus (grangur), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Phylloscopus collybita (Pitulice de munte), Picus canus (ghionoaie sură), Platalea leucorodia (lopătar), Pyrrhula pyrrhula (mugurar), Riparia riparia (lăstun de mal), Saxicola rubetra (mărăcinar), Saxicola torquata (mărăcinar negru), Sterna albifrons (chiră mică), Sterna hirundo (chiră de baltă), Streptopelia turtur (turturică), Sturnus vulgaris (graur), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Sylvia communis (silvie de câmp), Tringa erythropus (fluierar negru), Tringa glareola (fluierar de mlaștină), Tringa nebularia (fluierar cu picioare verzi), Tringa ochropus (fluierar de zăvoi), Tringa totanus (fluierar cu picioare roșii), Turdus merula (mierlă), Turdus philomelos (sturz cântător), Upupa epops (pupăză), Vanellus vanellus (nagâț).
Situl Natura 2000 ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele
În acest sector inferior al Dunării, habitatele rămase în stare naturală și seminaturală în urma transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunării sunt pădurile de esență moale, aceste zăvoaie de salcie și plop cu o importanță ecologică deosebită reprezentând totodată habitate de interes comunitar. Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului și își păstrează funcțiile biogeochimice și ecologice, totodată prezentând o importanță din punct de vedere al biodiversității.
Zona (9.256 ha) a fost declarată Sit de Importanță Comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011. Prin Ordinul ministrului mediului, apelor si pădurilor nr. 46/2016, privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importantă comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafața sitului a fost micșorată la 8354 ha.
Desemnarea sitului a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii de interes comunitar: · peşti: Alosa immaculata (scrumbie de Dunăre), Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio albipinnatus (porcușor de șes), Gobio kessleri (petroc), Gymnocephalus baloni (ghiborț de râu), Gymnocephalus schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (țipar), Pelecus cultratus (sabiță, săbioară), Rhodeus sericeus amarus (boarță), Zingel zingel (pietrar), Zingel streber (fusar), · amfibieni: Bombina bombina (izvoraș de baltă cu burtă roșie), Triturus dobrogicus (triton dobrogean), · mamifere: Lutra lutra (vidra), Spermophilus citellus (popândău), · nevertebrate: Theodoxus transversalis (melc acvatic dungat).
Din punct de vedere geologic, în zonă se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietrișuri mărunte, mari și foarte mari, adevărate bolovănișuri, maluri și argile cu grosimi variabile, bine reprezentate.
Sectorul Corabia-Turnu Măgurele prezintă o valoare ecologică deosebită și datorită prezenței unor tipuri de habitate de interes comunitar, precum: 6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii, 91E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba și 3140 – Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii Chara sp.
Aria naturală protejată de interes național B10. Ostrovul Mare
În aria naturală protejată B10. Ostrovul Mare se găsesc și două specii importante de reptile: Lacerta viridis (gușter) și Ablepharus kitaibelii (șopârlița de frunzar), alături de următoarele specii de păsări: Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Alcedo atthis (pescăruș albastru), Aythya nyroca (rață roșie), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Rallus aquaticus (cârstel de baltă), Branta ruficollis (gâscă cu piept roșu), Aquila clanga (acvilă țipătoare), Aquila heliaca (acvilă de câmp), Buteo ruffinus (șorecar mare), Ciconia ciconia (barză albă), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Cygnus cygnus (lebădă de iarnă), Cygnus olor (lebădă de vară), Egretta alba (egretă mare), Falco columbarius (șoim de iarnă), Gviaa arctica (cufundar polar), Gavia stellata (cufundar mic), Haliaeetus albicilla (codalb), Larus minutus (pescăruș mic), Numenius arquata (culic mare), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pelecanus crispus (pelican creț), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Platalea leucorodia (lopătar), Tadorna tadorna (călifar alb), Buteo buteo (șorecar), Buteo lagopus (șorecar încălțat), Calidris temminckii (fugaci pitic), Emberiza schoeniclus (presură de stuf), Falco tinnunculus (vânturel roșu), Mergellus albellus (ferestraș mic), Panurus biarmicus (pițigoi de stuf), Podiceps grisegena (corcodel cu gât roșu), Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru), Tringa ochropus (fluierar de zăvoi), Tringa glareola (fluierar de mlaștină), Podiceps cristatus (corcodel mare), Motacilla alba (codobatură albă), Accipiter gentilis (uliu porumbar), Accipiter nisus (uliu păsărar), Larus canus (pescăruș sur), Larus cachinnans (pescăruş pontic), Larus ridibundus (pescăruș râzător).