Pelecus cultratus (sabița)
Bun înotător care trăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecvent și în limanurile și lacurile litorale, dar și în zonele îndulcite ale mărilor.
Comportamentul sabiței este unul activ, înotând între ape sau aproape de suprafață, în cârduri, de obicei pe vârste.
Reproducerea are loc în perioada aprilie-iunie, o femelă depunând între 10.000-58.000 de icre (în medie 33.500) în ape puțin adânci.
Se hrănește cu plancton, nevertebrate bentonice, insecte aeriene și pești mici.
Gobio kessleri (petroc)
Numele genului este cel popular latin pentru guvizi, iar numele speciei este de fapt o dedicație pentru zoologul ucrainean Karl Fedorovich Kessler (1815-1881).
Ajunge de obicei la lungimea de 8-10 cm (rar 13 cm).
Trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei, ducând o viață sedentară.
Se hrănește mai ales cu diatomee și mici nevertebrate psamofile.
Aspius aspius (avat)
La fel ca ceilalți membri ai familiei Cyprinidae, avatul nu are dinți, ceea ce nu îl împiedică totuși să fie un răpitor diurn foarte eficient.
Vânează în apropiere de suprafață și preferă apele repezi.
În mod obișnuit atinge lungimea de 30-40 cm și 1-2 kg greutate, maximul fiind de 100 cm și 9 kg.
Depun icrele pe substrat dur, atât în apă curgătoare cât și în bălți, în număr de 40.000-140.000.
Principalii săi dușmani sunt știuca și șalăul.
Gymnocephalus baloni (ghiborț de râu)
Numele genului este format din cuvintele grecești gymnos = gol, despuiat și kephalon = cap, numele speciei fiind o dedicație pentru zoologul canadian de origine poloneză Eugene Kornel Balon (n. 1930).
Are o lungime medie de 8-12 cm, mai rar ajungând la 20 cm.
Specie de apă curgătoare, prezentă în porțiunile de deal și de șes ale râurilor.
Preferă zonele cu curent mai puternic.
Se hrănește cu animale bentonice (care trăiesc pe fundul apei): insecte, larve de insecte, râme, raci, melci, scoici, ocazional consumând și puiet de pește.
Se reproduce în perioada martie-mai, o femelă depunând circa 600.000-800.000 de icre/kg corp.
Zingel streber (fusar)
Trăiește în Dunăre și în râurile de deal și de șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietriș, nisip cu argilă.
Nu se grupează în cârduri.
Se hrănește cu insecte acvatice, amfipode, viermi, ocazional icre și puiet de pește.
Ajunge la o lungime maximă de 22 cm şi o greutate în jur de 30-50 g.
Reproducerea are loc primăvara (martie-mai), o femelă depunând 50.000-100.000 de icre de culoare ușor gălbuie cu diametrul de 2 mm. Importanța economică este redusă, strict locală, deoarece se prind cantități foarte mici.
Zingel zingel (pietrar)
Preferă râurile mari și relativ adânci, cu fund de nisip, pietriș sau argilă.
Ajunge la o lungime maximă de 48 cm și la o greutate în jur de 400 g.
Este o specie activă noaptea care poate forma cârduri mici.
Reproducerea are loc în martie și aprilie în plin curent, iar icrele sunt depuse pe pietre, prolificitatea variind cu vârsta – de la 2.000 de icre la vârsta de trei ani la aproximativ 20.000 de icre la nouă ani.
Se hrănește cu insecte acvatice (îndeosebi efemeroptere), crustacee, icre și pești mici.
Rhodeus sericeus amarus (boarța)
Trăiește exclusiv în ape dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, dar poate fi întâlnit și în plin curent până aproape de zona montană a râurilor.
Este o specie care apare în multe zone din România, prezența sa fiind legată de răspândirea lamelibranhiatelor (scoicilor) Unio sau Anodonta.
Se hrănește mai ales cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus, uneori consumând și organisme animale.
Reproducerea are loc în perioada aprilie-august, femela depunând icre de mai multe ori în cursul unui sezon.
Gymnocephalus schraetzer (răspăr)
Trăiește exclusiv în ape curgătoare în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în amestec cu alte specii, la maturitate devenind însă singuratic.
În primii 2-3 ani de viață, răspărul este mai degrabă pașnic, hrănindu-se cu râme, melci, viermișori și doar uneori cu pești de talie mică.
După această fază devine răpitor și vânează în haită.
Preferă icrele șalăului și ale crapului, și în general puietul speciilor pașnice de pești.